Cartier de bășinoși

Un bun prieten de-al meu din Cluj-Napoca m-a dus la un restaurant de pe “deal”, când am fost acolo.

Trecând prin Pipera Clujului, prietenul îmi transmite o informație demnă de ghid turistc:

– Uite, zice, aici e cartierul nostru cu bășinoși.

Asta a fost demult (acum o lună jumăte) dar stăteam și mă întrebam în dimineața asta, ce e în spatele acestui apelativ?

Ce e un bășinos în accepțiunea populară de la Cluj (sau de aiurea)?

Stând și analizând așa… fără noimă, iată concluziile mele:

• bășinosul e un tip bogat. are bani, deci are ce mânca. având ce mânca mațele-i sunt pline cu alimente. permanent; pentru că mănâncă repede, mult și prost.
• bașinosului îi place să-și arate statutul cu o casă impresionantă din care, evident, nu-i lipsește un “daining”. cât mai mare și cât mai comod. ce bășinos e ăla dacă nu are o bucătărie mai utilată decât biroul cu laptop și mai mare decât sufrageria, eventual? unii bășinoși substituie livingul acestor scopuri nobil-aristocratice. trebuie. ține de statut.
• bășinos-ul e sedentar. merge și până la colț cu jeepanul. o simplă plimbare i-ar regla tranzitul intestinal, dar nu, el trebuie să-și expună statutul și în afara casei. și când nu dejunează. în esență bășinosul merge la sală, că are bani. dar merge cu mașina și ia liftul în clădirea de fitness.
• bășinosul nu mai are nici un copil în jurul lui, dar își permite mulți servitori. deci de ce i-ar mai trebui? puțini din familie îl mai suportă, dar e normal, având în vedere că (în opinia lui) aceștia sunt doar invidioși, atâta tot. ah, la sala de fitness se enervează crunt când personalul de acolo nu se comportă ca servitorii plătiți de el. la fel și la restaurante.

Pe scurt, bășinoșii se adună în cartiere special amenajate pentru ei, au bani, dar nu sunt bogați, mănâncă bine, dar nu sunt sănătoși, au case mari, dar le trebuie una și pe autostradă – jeep-ul, n-au familie, dar plătesc servitori.

Niște bășinoși!

În orașul tău, ce nume are cartierul de bășinoși?