≡ Meniu

Scrisesem despre aberația aia de articol de pe gadgeteer.ro.

Citind prin feed reader, am descoperit că Seth Godin le dă (din nou) niște idei celor din echipa Amazon hardware, mai exact Kindle. Noile idei sunt grupate sub denumirea de paperback kindle.

Pe Amazon, mai întâi se vând hardcover-urile (cărți având coperțile cartonate) și numai după aceea cele paperback (coperți moi), care sunt la un preț semnificativ mai mic. El împinge ideea de a aduce Kindle de la de curând nesperatul minim de $139, cât e Kindle WiFi only azi, la … $49. Sau, de ce nu, mocca!

Ideea pentru cei de la Jeff & Co. sună cam așa:

Sign up to get a Kindle book of your choice every month for 12 months and get a free Kindle. Amazon presents you with ten book choices, and since the cost of delivering it is zero, there’s plenty of margin for all…

M-a impresionat asocierea invenției interbelice “the book of the month“, un club fondat în 1926, cu modernul Kindle și ebooks. M-a dat pe spate acest tip de “readaptare” a unui fapt vechi în marketingul online modern.

De multe ori omitem acest lucru. Nu-i așa?

Book of the month reprezenta un abonament care îți livra cea mai tare carte a lunii. În 1926 era maximul “mondenității” literare să-ți vină la ușă “cartea lunii”, pe care știai sigur că alte zeci de mii de oameni o citesc luna aia. Dobândeai astfel monedă de conversație.

Kindle of the month club. In the 1950s, the most powerful person in all publishing was the guy who chose the book for the book of the month club. It didn’t pay the author glamorously well, but if your book was chosen, it guaranteed people would talk and it would become a bestseller.

Malcom Gladwell l-ar fi denumit “conectorul”.

Chris Anderson i-ar fi zis “filtrul”.

Încă o dată, îți dai seama ce putere “absolut arbitrară” deținea cel care desemna cartea lunii? Îți dai seama, ce liliputană apare acea persoană azi, în comparație cu cel care, eventual, va desemna “Kindle eBook of the month”.

Scriind ieri despre nou livratul meu pachet de la Amazon, mi-a venit ideea să caut pe blogurile românești ce se mai scrie despre Amazon și Kindle, că tot e trending topic, nu?

======

Dacă ai revenit pentru concluzie:

=======

Și am dat peste articolul de aici intitulat “Amazon: nou Kindle 3G”.

Să purcedem:

Amazon, cel mai mare magazin online din lume, a lansat azi o versiune mai ieftină de Kindle (ebook reader cu ecran e-ink), care vine și cu tehnologie 3G pentru conectarea la Internet pe rețelele operatorilor de telefonie mobilă.

Aha. E clar, omul vorbește despre Kindle-ul de 189 de dolari ăla și cu SIM GSM în el. Că de aia e 3G, da?

Dar:

Pentru Amazon este vital să câştige cotă de piaţă în competiţia cu Sony Reader sau Nook, dar şi echipamente gen iPad, de tip tablet. Noul Kindle costă 139 de dolari în Statele Unite, scrie Reuters. Ecranul are diagonala de 6 închi, alb-negru.

Deci noul Kindle, ăla de e descris mai sus, costă 139 usd? Hmmm.
Hopa! Stai așa că ala fără 3G costă 138 coco. Nu ăla de are și SIM GSM în el.
Cel de 138 coco se cheamă Kindle Wi Fi only.

Și în fine:

Contrastul noului ecran este mai bun, iar în rest este identic cu primul Kindle. Are memorie pentru 3500 de ebooks.
Cele multe ebooks se vând la preţ de 9,99 dolari, iar în total sunt acum 630.000 de cărți în format digital pe Amazon.

Trecând peste faptul că a mâncat un “mai” (Cele multe ebooks), totuși informația exactă e că din disponibilul de 630.000 cărți electronice (ebooks), aprox 510.000 din acestea costă 9.99 usd sau sub și includ 80 din bestseller-urile New York Times.

Mai trebuie spus și că pe orice Kindle nu se pot citi decât cărți în alb-negru datorită tehnologiei pe grafit a ecranului. Și acest lucru nu se va schimba curând.

În articolul de pe gadgeteer, mai sunt trântite două poze cu “alt” pe ele și tot tacâmul specific meșterilor SEO.

Una peste alta un articol excelent pentru roboții de indexare, dar prost pentru oameni, ăăăă, ființele alea vii care scot lunar banul din portofel să plătească abonamentul Vodafone (Gadgeteer este un proiect Vodafone).

Și totul ar fi fost atât de simplu cu o simplă accesare a homepage-ului amazon.com unde tronează mare și falnic răvașul lui nenea Jef Bezos.

Amazon homepage kindle letter

Amazon homepage kindle letter

Amazon Kindle Wi Fi only - Jeff Bezos Letter

Amazon Kindle Wi Fi only - Jeff Bezos Letter

De ce l-or fi pus jpg nu știu.

A, ba da. Poate că nu le pasă (atât de mult) de roboți, ci de cumpărători.

Așadar să recapitulăm. Ar fi așa:

Există vreun cititor de-al meu care are Kindle?

Amazon Package

Pe 18 iulie am comandat de pe Amazon.com un order de 1074 USD care, printre multe cărți (peste 10), cuprinde și ceva gadgeturi.

În primul rând m-a impresionat experiența de “a cumpăra” de pe Amazon.com.

Comanda mea a fost spartă în subcomenzi astfel încât să ajungă cât mai repede ce era deja pe stoc și, totodată, să se minimizeze numărul de cutii livrate. Am livrat în US la un prieten ce a venit în .RO.

Amazon Package

Amazon Package

Apoi partea de tracking. Știam cu exactitate unde se află obiectele din comanda mea și când vor fi livrate.

Și, în fine, m-a dat pe spate și facilitatea 3rd party sellers. Practic, poți cumpăra de la vânzătorii din marketplace un anumit produs dacă aceștia îl oferă mai ieftin decât Amazon-ul însuși.

Bun înapoi la gadget-uri:

Microfoane și un stativ:

Ce mi-am mai luat (de la promotii Media Galaxy, nu de mult cumpărați de falimentarii aka ALTEX):

  • Monitor TV FullHD LED (nu LCD) LG Flatron M2380D (1499 RON, 3 ani garanție) – deocamdată sunt dezamăgit, dar voi reveni cu detalii pe larg; M-a atras USB reader-ul (și decodorul MP4), TV Tuner-ul și contrastul dinamic 5.000.000:1 (!!!!)

În curând voi reveni cu poze și review-uri.

Ah, la ce-mi trebuie toate astea? Ca să fabric info-produse, sau produse informaționale, de calitate (cel puțin din punct de vedere tehnic).

Pe Facebook a apărut o reacție a lui Richard V referitoare la postul de ieri despre TVA-ul de 27 de ori mai “încasat”.  Am dorit să răspund repede pe FB dar a rezultat acest al doilea blogpost.

Hai să o luăm pe “rând”.

TVA e un impozit pe consum. Ai consumat, ai platit statului procentul.

În primul rând, TVA-ul este o taxă, nu un impozit. Impozitul este impus și îl plătesc toți și periodic (de ex. pe proprietate, pe venituri, etc.).

Taxa, în schimb este plătită numai dacă efectuezi acțiunea taxată. Nu te obligă nimeni să cumperi cu bani dintr-un magazin cash and carry ceapa și cartoful. Poți să-ți crești o vacă, la țară, și să schimbi lapte pe ouă. Prin urmare, teoretic, te poți sustrage TVA-ului, pe când impozitului nu;

De altfel, impozit vine, de la “a impune”/ “imposare”/”to impose”;

Taxe vine din latinescul “taxo” care înseamnă a “estima” derivat, la rîndul lui, din “tangō” care înseamnă “a atinge”;

În cărțile și manualele de economie se face distincția clară între impozitele directe și cele indirecte.

TVA-ul este indirect, dacă ții neapărat să-i zici “impozit”;

Ce importanta are ca se plateste de 27x mai mult daca inainte suma era foarte aproape de zero?

De cate ori platesti mai mult functie de adaosul comercial nu are nici o relevanta pentru ca tu ca vanzator nu faci decat sa muti banii de TVA din buzunarul consumatorului in cel al statului.

Păi are. Că dacă iei toți buticarii și stocul lor pe 1-2 săptămâni luat/achizitionat cu 19%, el – statul – TEMPORAR își marește semnificativ încasarile pe ciclul imediat următor de încasare. Desigur, o operațiune inversă va avea loc la revenirea TVA-ului la 19%. Sperăm în decembrie 2010! (După cum ai putut citi ieri, în unele cazuri chiar si de 27 de ori – adică in loc de 0.19 RON se ajunge la 5.4 RON — vezi EXCELUL de la sfârșitul postului de ieri pentru o socoteală completă. It’s fun!)

Relevanța adaosului comercial în această poveste cu mărirea de TVA
TVA-ul încearcă să ne omoare

TVA-ul încearcă să ne omoare

TVA-ul la cumpărare < TVA-ul de vânzare =>” muți” către buzunarele statului doar ***diferența*** între TVA-ul achiziție și TVA-ul de vânzare;

Acea diferență este vitală pentru stat. Poate pentru tine, comerciant, nu e “relevant”, dar pentru stat aici e esența TVA-ului.
Tocmai de aia e pusă Taxă pe Valoarea Adăugată !!!
Mai detaliat:
  • TVA-ul de la achiziție se cheamă “deductibil” (1)
  • TVA-ul de la vânzare se cheamă “colectat” (2)
  • TVA-ul incasat de catre stat (3) = (2) – (1) — repet nu “muți” tot, ci doar diferența;(cel puțin așa m-or învățat și profii la ASE-CSIE – nașpa site)
Acea diferență crește de x ori, aia încasată de către stat de la ultimul comerciant de pe “lanț”;
Demn de menționat într-un blogpost cum că:
  • A) acea diferență este mult mai mare decât pare la prima vedere

    (adica acel 5% mărire TVA vânzare (2) de fapt se traduce in “de x ori mai mult” TVA de încasat (3) de către stat de la comericanți pe 25 iulie 2010)
  • B) acel “x” este cu atat mai “dureros” cu cât adaosurile practicate sunt mai mici

    (contraintuitiv, ai spune, dar apoi am realizat că e firesc să fie așa; cu cât ești mai afon dpdv business, cu atât statul profită mai mult de tine)
  • C) mărirea de TVA-ului aduce cu sine, implicit, adaosuri mai mari;

    (obligă comerciantul la măriri de adaos; pentru că, de acum încolo, “middleman-ul” (a.k.a. statul) e din ce în ce mai scump, mai lacom; fiecare tranzacție comercială va costa comerciantul și cumpărătorul final mai mult;)

RV mai zice:

Statul va incasa 24% din consum fata de 19% cat incasa inainte.

Depinde cum privești. Economia e un pic mai “misterioasă” decât matematica sau contabilitatea, totuși.

Statul va încasa de la ultimul comerciant de pe lanț (cel de dinainte de cumpărătorul final) 24% din **adaosul** comercial pe consum.

Restul TVA-ului va fi fost deja încasat de la ceilalți de pe lanț. E adevărat, clientul final indirect, plătește întreaga notă de “taxă”.

Dacă eu iau banane de 100 de RON (fără TVA) de la Metro, pun 20% adaos (la care evident adaug tva) și ți le dau ție *în aceeași lună* (mai exact între 26 luna precedentă – 25 luna curentă), eu (butic de cartier, să zicem) voi plăti TVA la stat fix 4.8 RON, pe cazul cu 24% TVA (vezi tabelul de ieri, cazul “după-după”).

Dacă trec de 25 ale lunii și bananele sunt tot la mine pe raft, lucrurile se schimbă un pic… Desigur, putem intra și în discuții de “cashflow” și “vârsta” mărfii pe raft, lucruri care fac diferența între un faliment și un lider de piață (vezi ALTEX și Leonardo), de pildă, dar nu acum și nu aici.

Alte precizări:

DACĂ (n.a. – , -) consumul se mentine, atunci va incasa cu aproape 25% mai mult […]

Da, dar după ce, temporar, va încasa cu 2700% mai mult, în cazul mărfurilor din depozite. Și da, “DACĂ“!

[…] dar trebuie spus ca astfel de masuri se iau tocmai pentru ca nivelul consumului scade constant.

Eu as formula un pic invers: “consumul va scădea constant tocmai din cauza măririi de TVA”; Și aici mă refer la consumul «pe acte» “;

Ce va crește, în schimb? Piața neagră, economia “fără factură”…

O altă reformulare (și) mai exactă, în opinia mea, dacă-mi permiți, ar fi “astfel de măsuri se iau tocmai ca urmare a scăderii încasărilor din TVA la bugetul de stat, iar ca efect imediat, statului nu-i mai ajung banii intrați pentru cheltuielile ce la are de făcut (bani ieșiti)”.

Dacă statul ar avea de unde să suplinească aceste scăderi de consum, cum ar fi exporturile … sau impozitele pe profit … sau … pe dividende … atunci, cu siguranță nu ar mări TVA-ul. Deci, nu scăderea consumului per se e cauza acestor măsuri. Cu alte cuvinte nu eu, cel care îmi economisesc resursele și îmi chivernisesc avuția, sunt de vină, ci direct statul. Nu diminuarea consumului din partea mea e cauza măririi TVA-ului la 25%, ci non-diminuarea consumului din partea statului e cauza.

Eu mi-am închis una din conexiunila la internet, am redus abonamentele cu mii de minute (neconsumate lună de lună) pe mobil. Am mai rărit-o cu ieșirile la restaurant, baruri, cafenele. Mi-am disponibilizat serverul din casă către un hoster (hostingul mă costă mai puțin decât curentul consumat de server). Nu-mi mai cumpăr 3 parfumuri noi pe an, sau țoale sau gadget-uri. Deci da, mi-am redus consumul. Carevasăzică, volumul TVA-ului încasat indirect de la mine s-a contractat începând cu 2009.

Statul în schimb?… El ce a redus?… El nu se supune rigorilor economice? El nu știe că C e mai mic decât V, unde C sunt cheltuieli și V sunt venituri?

Repet, TVA nu a crescut direct pentru că a scăzut consumul, ci indirect. Scăderea consumului au diminuat încasările statului din TVA, iar statul nu s-a “adaptat” în timp util și nici nu i-a ieșit schema cu pensiile. Reduceri la regii? Disponibilizări pe la agenții? Comasare de instituții? Neahh… Ăia cotizează la partid, ce naiba!

În sclavagism, sclavul era menținut sănătos și apt de muncă. Numai așa stăpâne-su’ putea să-l sclavagească pe deplin. Acum, statele, în special cel Român, trebuie să se gândească cum să-și mențină poporul “în granițe” sau “la muncă, la alb”. Sclavul modern de azi, cetățeanul, nu mai poate căra în spate un stăpân atât de obez. Sclavul modern mai are un pic și moare. Iar stăpâne-su va rămâne fără al 13-a salariu, fără spor de stat pe cur în scaun ministerial, fără șpagă, fără atenții fără “bugete de licitații aranjate” șamd.

“Statele” (nu numai România) vor fi nevoite și ele sa gândească precum o firmă privată: «Nu pot cheltui mai mult decât încasez; Nu am bani nu intru în magazin; Mă întind cât îmi e plapuma»;

S-a terminat cu boom-urile demografice din anii ’60-’70;
S-a terminat cu boom-ul imobiliar și in .RO și în afară;
Nu se mai dau credite cu buletinul;

(APROPO, vom fi o Europă de boșorogi care vor merge la muncă în baston; Nici nu vreau să mă gândesc la China, unde a există de ani buni reglementarea demografică “un cpoil / familie”; Chiar și în US, serviciile sociale au avut în 2010 prima lună, după zeci de ani, cu încasări mai mici la fondurile sociale decât plățile — babyboomer-ii își cer pensiile și acolo; până acum surplusurile se duceau sub formă de împrumuturi către guvernul federal; acu’ a venit vreme scadenței acelor credite acumulate de zeci de ani. Să revenim.)

Înainte (de 2009), guvernul nostru gândea cam așa, lasă că vom crește pentru că populația va crește, imobiliarele vor crește, căpșunarii vor fi din ce în ce mai mulți… nu mai…

Gata! S-a dus baba cu colacii!

De acu’ tre’ sa mai si muncim ca sa păpăm;

De acu’, de TVA-ul ăla plătit, statul tre’ să se mai și facă ceva cu el
(în afară de salarii și sporuri pe la secretare și asistente)…

Da, domnule stat, îți dau și 50% TVA dacă-mi ceri (și ești nesimțit că-mi ceri atât, însă ți-i dau – fire-ai al dreacu’!), dar fă-mi drumuri, protejează-mă de hoți, dă-mi sistem viabil de pensii și sănătate, vreau apă și aer curat pentru mine și familia mea de banii ăștia.

Dacă tot îmi ceri taxe, dă-mi și mie ceva în schimb de ele. Dacă tot mă “tangō” la buzunar, atinge-mă și la nivelul de civilizație a țării în care sălășluiesc. Roata mașinii mele “tangō” doar gropi. Talpa mea “taxo” un trotuar plin de flegme și semințe.

Dovedește-mi și muncește domnule stat, ca să papi și tu din  TVA-ul meu!

Nu de alta, dar există trotuare, inmatriculări de mașini, cash and carry-uri, camere de comerț și chiar benzinării și pe la Ruse.

(sursa photo)

În sfârșit un blogger a pus mâna pe creion și hârtie, că jurnaliștii nu sunt buni la mate.

Asta trebuia întrebat Vlădescu & Co pe la talkshow-uri.

În rezumat, la un preț de achiziție de 100 de RON, pentru un produs pe stoc existent, pe cazul cu 20% adaos comercial, TVA-ul de plătit la stat era 3.8 RON. Începând de ieri vânzarea stocurilor existente va aduce la buget 9.8 RON.

Dau aici și tabelul ca să îți fie mai clar:

pret de achizitie fara tva pret de achizitie cu tva inclus tva deductibil pret vanzare fara tva pret vanzare cu tva inclus tva colectat tva de plata la stat
1. achizitionat inainte si vandut inainte de 1 iulie 2010 100 119 19 120 142,8 22,8 3,8
2. achizitionat dupa si vandut dupa de 1 iulie 2010 100 124 24 120 148,8 28,8 4,8
3. achizitionat inainte si vandut dupa de 1 iulie 2010 100 119 19 120 148,8 28,8 9,8

Încă odată, felicitări lui Vlad Dulea pentru post și idee.

Acum mi-am pus întrebarea cine umflă mai mult buzunarele statului pe perioada acestei epuizări de stoc existent cu TVA 19%?
Ăia cu adaosuri mari sau aștia “muritorii de foame”?

Am dășchis Ixcelu’ și-am tras o simulare.

M-a interesat de câte ori cresc încasările de TVA pe stoc vechi, funcție de adaosul comercial practicat.

ADAOS
COMERCIAL
DE CATE ORI?
1% 27.27
5% 6.52
10% 3.89
20% 2.57
25% 2.31
50% 1.78
100% 1.52
200% 1.39
500% 1.31
1000% 1.28

Hai să citim un pic ce scrie mai sus.

Toți comercianții care practică adaos de 1% vor vărsa la stat de 27 de ori mai mult TVA. Pe același caz cu achiziție fără tva la 100 RON, îaninte tva-ul de plătit la stat era 0.19 RON, iar acum este de 5.24 RON. Adică buticurile IT, franzelăriile, non-stop-urile de la colțul blocului șamd.

Toți comercianții care au adaos de 200% (deci au cumpărat cu 100 + 19% tva și vor vinde cu 300 + 24% tva/) varsă la stat de 1.39 ori mai mult tva pentru stocul deja existent (38 RON versus 33 RON). Adică barurile, cluburile, fițele, locațiile 5 stele.

Pentru cei cu 1000% adaos (consultanți, freelanceri, industria luxului, bjutierii șamd), deși ei au aceleași cheltuieli (curent, papetărie, agrafe, tonere, softuri, materii prime, etc) luna asta vor da la stat doar de 1.28 ori mai mult tva (190 RON vs 254 RON).

Pui 1% adaos, plătești de 27 de ori mai mult tva la stat. Pui 1000%, plătești de 1.28 ori mai mult tva la stat. Totul pe socoteli cu stoc vechi luat cu tva 19%.

NU mai țineți prețurile jos. V-a prostit criza de cap?

Rămâneți raționali dpdv economic chiar și dacă ăia la televizor vă spală pe creier că e criză.

Faptul că tre’ să lași la preț în condiții dificile de piață denotă că afacerea ta nu este una robustă.

Concluzia? Cu cât ai adaos mai mic cu atât ești mai vulnerabil la astfel de măsuri. Inevitabil “prostituția” în afaceri duce la faliment!

PS. Download spreadsheet EXCEL 97. Schimba celula B1 și vezi ce se întâmplă.

Reproduc mai jos un fir de discuții de pe Facebook.

Adrian Zamfira întreabă ceva de bun simț:

oare cate magazine online vor ramane cu tva 19% ca nu au pe cineva care sa le schimbe cota ? asta apropo de mentenanta unui magazin online

Apoi, penibiluț, urmează reacția din partea Cameliei:

 

oare cati programatori vor avea timp sa updateze procentul de TVA pana joi la prima ora la toti clientii pe care ii au?
[…]
Exista o gramada de programatori care isi concep programele astfel incat utilizatorii sa aiba nevoie de ei. Noi am cumparat un soft de 20.000 de euro, si acum cei care l-au facut si la care platesc service-are lunar ma pun sa modific cota de TVA la fiecare produs din nomenclator, in conditiile in care avem vreo 10 mii de produse. Daca vreau sa-mi modifice ei, ma costa o ora de programare, fiindca noi n-avem de unde sa stim ca e vorba de un simplu replace sau cum s-o numi in sql.
[…]
Softul se numeste CLARUS, aplicatie speciala pentru dealer auto, este facut de firma INTEGRATOR SOFT din Brasov. Ora de programare este 40 euro+TVA. Firma cu casa de marcat ia 150 lei + TVA pentru modificare.

Alex Cîrcei pune punctul pe “i”:

Inseamna ca nu ati facut alegerea potrivita cand ati ales compania si oricum nu prea exista client service in Romania.

Raspunsul meu la problema Cameliei Csedo

1. Ați dat 20.000 euro și nu aveți 40 euro/h +TVA 24% (sâc) pt mentenanță?

E ca și cum ai da 200k pt un merțan, da’ n-ai bani de benzină sau service. Wrong move.

2. Chiar ați dat 20k pe o platformă de ecommerce “on premise”?

Guyz (and galz), în online niciodată, repet pe litere n-i-c-i-o-d-a-t-ă nu iei soft “on premise”. Iei ceva SaaS (sofware as a Service) sau “on cloud”.

Astfel îți temporizezi corect cashflow-ul și, bonus, ai libertatea să-i spui bye bye furnizorului atunci când sau dacă te calcă pe bocanci;

3. La cumpărare ați cerut furnizorului această opțiune de configurare?

Ca dacă nu ați cerut-o, cu părere de rău, tre să o plătiți acu’ că v-ați sucit și o vreți. Niciodată VW nu-ți va livra un Passat în loc de Skoda la ceeași bani. Never. Ai cerut Skoda, ai Skoda.

4. Dacă tot v-au prostit ăia să le dați 20k (bravo Brașovu’), de ce naiba nu ați mai pus 5% (1k) pentru un audit sau pentru o consultanță pe partea de “fezabilitate”?

Alegeați un consultant sau un freelancer care să vă reprezinte interesele în tranzacția cu INTEGRATOR SOFT.

Îl plăteați bine ca să fie interesat să vă reprezinte cum se cuvine și problema e (mai) rezolvată. Că doar nu v-ați dus în piață ca după un kil de roșii când ați luat soft-ul. Nu?

5. Un update în SQL nu face 40E/h? Dar o actualizare a 10.000 de produse?

O grămada de part-uri, fire și tablă vopsită nu face 80k, dar un BMW (compus din toate acestea) face. Nu de alta dar, dacă e așa de simplu și ușor (și deci nu face banii) de ce vă plângeți și nu faceți voi acel update?

Dacă ar fi așa ușor să produci un BMW (componentele se știu sau se poate face reverse engineering) de ce nu apar clone de BMW? Nu cumva pentru că, poate, acel BMW are o calitate superioară și face mai mult decât suma părților din care este compus?

6. Dacă nu aveți bani pt aceste modificări vă întreb care-i marginea cu care vindeți?

Știu o grămadă de “amici” care au următoarea filosofie: “Dom’le merg pe pierdere ca fac cotă de piață în primul an.” Și o țin tot așa de 3 ani. Sunt rupți în cur, dar deh, au afacere online. Sunt trendy până la cer și-‘napoi.

7. “Programatorii își concep programele astfel incat utilizatorii sa aiba nevoie de ei”?

Așa și?

Programatori fac asta pentru că există o altă grămadă de antreprenori online, zgârcomani (sau ignoranți), care fac achiziții fără să-și facă faza de fezabilitate și analiză de business, mai întâi.

So be it, then.

8.  Revin la partea cu “20k”.

Băi frate, 20k? Euro?

Da’ de osCommerce n-ați auzit? De Amazon? De Magento?

Lumea e largă și lungă. Viața e frumoasă și avem toți loc sub soare.

Sfatul meu pentru Camelia:

Camelia un bun început ar fi să vă țineți un consultant IT pe aproape.
De fiecare dată când mai cumpărați ceva, sau faceți vreo “investiție”, cereți și părerea lui.

Nu cred că pentru contractele importante nu apelați la avocat. Sau notar.

De ce n-ați face la fel și cu IT-ul?

Eh aceeași situație e și aici.

Costă, dar vă costă și mai mult dacă nu plătiți acest preț!

=======

Copy/Paste cu toată discuția de până acum:

Adrian Zamfira oare cate magazine online vor ramane cu tva 19% ca nu au pe cineva care sa le schimbe cota ? asta apropo de mentenanta unui magazin online

Tuesday at 12:45pm via TweetDeck
Camelia Csedo Oare cati programatori vor avea timp sa updateze procentul de TVA pana joi la prima ora la toti clientii pe care ii au?
Tuesday at 6:02pm
Adrian Zamfira mda… si asta …
Yesterday at 10:22am
Alex Circei Daca nu au introdusa aceasta facilitate in platforma unde pot sa isi schimbe singuri printr-un simplu click.
Yesterday at 2:40pm
Camelia Csedo ok, atunci imagineaza-ti cam cate case de marcat sunt, modificarea poate fi facuta doar de cateva firme autorizate, in niciun caz de catre firmele care le folosesc…
Yesterday at 3:22pm
Alex Circei Aici e alta problema 🙂
Yesterday at 3:42pm
Camelia Csedo Exista o gramada de programatori care isi concep programele astfel incat utilizatorii sa aiba nevoie de ei. Noi am cumparat un soft de 20.000 de euro, si acum cei care l-au facut si la care platesc service-are lunar ma pun sa modific cota de TVA la fiecare produs din nomenclator, in conditiile in care avem vreo 10 mii de produse. Daca vreau sa-mi modifice ei, ma costa o ora de programare, fiindca noi n-avem de unde sa stim ca e vorba de un simplu replace sau cum s-o numi in sql.
20 hours ago
Alex Circei Inseamna ca nu ati facut alegerea potrivita cand ati ales compania si oricum nu prea exista client service in Romania.
19 hours ago
Adrian Zamfira ce soft aveti ? (de curiozitate).banuiesc ca si ora de programare sare de 50 euro …
am auzit si eu ca firmele cu case de marcat sunt cam solicitate …
se poate da un update in sql (daca e sql, sau un echivalent daca e paradox sau alta minune cum avem noi).
9 hours ago
Alex Sinov Buna intrebare. Oricum, cel putin intr-o tara normala, nu ar trebui sa existe asemenea probleme. Schimbarea asta nu a venit de ieri pe azi, gen “A, stii, am uitat sa-ti spun, dar de maine TVA-ul se schimba.” A fost suficient timp si pentru programatori si pentru webmasteri si pentru case de marcat.
8 hours ago
Camelia Csedo Softul se numeste CLARUS, aplicatie speciala pentru dealer auto, este facut de firma INTEGRATOR SOFT din Brasov. Ora de programare este 40 euro+TVA. Firma cu casa de marcat ia 150 lei + TVA pentru modificare.
6 hours ago
Alex Sinov Magari. Si eu ma confrunt cu asemenea specimene in industria mea. Ce ma deranjeaza este ca imi afecteaza mie modalitatea in care concep/livrez/sunt platit.
5 hours ago
Radu Vilceanu noi am anuntat clientii de ieri cu asta http://bit.ly/cOlF0T si azi sunt toti ok 😉 schimbarea de TVA a fost oportunitate de crestere a satisfactiei clientilor ContentSpeed
2 hours ago ·
1 person
Adrian Zamfira haha … ce bine suna :))
noi am fost mai modesti … n-am comunicat public 🙂
am incercat sa aflam personal daca vor sa scumpeasca produsele sau sa suporte diferenta … surprinzator toti aia care vand bine au suportat diferenta tacit…
la voi ?
about an hour ago ·
1 person
Radu Vilceanu pai depinde ce vand, putini au pastrat preturile, ca pe domeniul IT de exemplu 5% e fix marginea operatorului… noi am facut newsletter ca am aflat fix cu o zi inainte si ne-am panicat ca o sa fie multe tickete de suport brusc… dar overall schimbarea a fost painless
about an hour ago
Adrian Zamfira eu tot cred ca ar trebui sa ne reprofilam … sa facem erp-uri de 20k si sa vindem cu 150 lei schimbarea de tva :))
aia s-au invatat din ’90-2000. cand se schimba lunar cate o taxa si asteptai mult si bine dupa programator

Înainte toți și-l doreau. Ca să fie cool. Ca să instaleze aplicații. Ca să-și sincronizeze iTunes-ul construit cu migală în era iPod-ului.

Și-l doreau dar nu-l aveau. Apoi a venit Orange și în .RO cu prima lor ofertă. Jenantă oferta, dar mă rog.  Așa cum luai credit cu buletinul la o DAE de 25% pe an, puteai lua și un iPhone care te ducea, cu tot cu abonamentul de date, undeva la 2000 EURO în 24 de luni. (De aia eu am refuzat să mi-l iau.)

Ca reacție, atunci, hack SIM-urile și jailbraker-ele au inundat piața. Pe scurt, traversam cu toții “era dorinței” pentru iPhone.

Era cu pricina a apus. Oricine îl poate avea la mai puțin de câteva zile depărtare de lansarea din US, la prețul corect și fără (de)blocaje.

Și atunci mi-am pus întrebarea: dacă iPhone-ul a devenit ceva “convențional”, de ce totuși oamenii mai dau banii pe el?

Pentru că iPhone-ul trezește atenția, acum, nu numai dorința, ca atunci. Înainte trebuia să ai habar despre ce înseamnă iPhone ca să devii interesat de el. Desigur că orice deținător de iPhone îți spunea cât de cool e și avea grijă să-l afișeze pe masă, birou, la restaurant și la mall.

Dar nu întrebai tu “Ce e ăla? Arată-mi și mie!” … El/ea începea conversația, deși, recunosc, avea monedă de conversație: uite face asta, și asta, și aialaltă, wow, super, excelent!

Acum toți cocalarii au iPhone. Da am scris-o. Să fim onești, e un telefon (și) de cocalari și pițipoance. 99% dintre utilizatorii români de iPhone nu folosesc mai mult de 10% din facilitățile acestuia. Și … nici nu au — și … nici nu vor avea — nevoie de ele (cele 90% nefolosite) oricum. Nu!

De ce toți sus-menționații au iPhone?
Mai mult, de ce și-l cumpără pe ăsta nou,
când pe ăla “vechi” nu-l au nici măcar de 2 ani?

Pentru că doar așa își satisfac dorințele specifice unui(ei) “attention whore (AW)”.

Asta reușește iPhone-ul. Să capteze atenția. Prin urmare, toți disperații (sau, mai ales, disperatele) care urmăresc să fie în centrul atenției, îl cumpără.

Nu ai observat? Orice articol despre 4G, iOS4, RetinaDisplay este citit, răscitit, comentat și răscomentat. Toate ziarele, tot în spiritul AW-ului, scriu gratuit despre acest model.

Nu poți fi onliner dacă nu ai Mac, iPod și iPhone. N-ai cum! A, și iPad!

Samsung? Nexus One careva? Motorola? HTC? Neaaah… iPhone, tată.

Jurnalele de știri au un “insert” cel puțin o dată pe săptămână pe subiect.

De ce? Că altfel trusturile alea nu sunt cool sau trendy. Și pentru că așa trezesc atenția audienței lor.

Atenție necesară mult râvnitului spațiu publicitar din acele publicații. Nu?

Încep și la noi să apară cărțile scrise de autori români în domenii de nișă precum finanțe personale, dating sau dezvoltare personală.

Un exemplu ar fi  cartea lui Luca DezmirIeși din labirint“.

Interesant că omul s-a autopublicat și se autodistribuie.

Autorul a înlocuit “cursa șobolanului (a.k.a. rat race)” folosit pe larg în literatura de specialitate (mai ales cea în engleză) cu “labirintul” financiar.

Cartea conține 4 părți, are 340 de pagini, costând 49 RON + 7 RON taxe poștale (bine, poți citi primele 70+ pagini (sau cele două bonus-uri), gratis, dacă te abonezi la newsletter):

  • Introducerea
  • Mai mulți bani
  • Alchimia financiară
  • Stilul tău

Se pare că există și un viral video pe trilu:

Link-uri:

PS. Păcat că nu o dă și în format PDF (adică electronic). Sau știe el mai bine de ce nu …

Gata. WordPress 3 a fost lansat.

Temă default nouă. Meniuri drop-down. VideoPress care suportă HD. Alegere nume admin din instalare. MU-ul mult mai bun.

https://videopress.com/v/wp-content/plugins/video/flvplayer.swf?ver=1.21

Am încercat ani de zile să mă lupt cu alternativele de blogging scrise în .NET.

Am început să bloghez din 2003 pe BlogX, un motor de blogging scris de Chris Anderson.

BlogX a născut dasBlog-ul pe care am început să-l folosesc de prin 2006, parcă.

Cu toată stăruința și răbdarea mea de geek, am renunțat.
Sunt pe WordPress de o săptămână.
Și îmi pare bine că e așa.

Pe scurt, o platformă care nu numai a a evoluat, dar a și revoluționat lumea CMS-urilor existente.

Link-uri utile:

Încă (trebuie să) folosesc Community Server-ul pe RONUA și pe ITBoard.
Până când? Nu știu.

Mi-a plăcut prezentarea asta. Watch and learn:

https://videopress.com/v/wp-content/plugins/video/flvplayer.swf?ver=1.21